De ce apar fisuri în chit după vopsirea unui element?
Fisurile care apar în chit după vopsirea unui element de caroserie sunt una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite în lucrările de tinichigerie și vopsitorie auto. Problema poate apărea la câteva zile după reparație, după câteva săptămâni sau chiar după câteva luni. În unele cazuri, fisura este fină și vizibilă doar în anumite condiții de lumină. În alte situații, chitul se crapă în profunzime, iar defectul devine evident imediat.
Important este că, în majoritatea cazurilor, fisura nu apare din cauza vopselei în sine. Vopseaua doar face defectul mai ușor de observat. Cauza se află, de regulă, în pregătirea suportului, în materialele utilizate, în modul de aplicare a chitului, în timpul de uscare sau în mișcările și tensiunile existente în elementul reparat.
Pentru a înțelege fenomenul, trebuie analizat întregul sistem de reparație: tablă, strat de protecție, chit, grund, vopsea și lac. Dacă unul dintre aceste straturi nu este stabil, defectul poate apărea ulterior la suprafață.
Chitul a fost aplicat într-un strat prea gros
Una dintre principalele cauze ale fisurilor este aplicarea unei cantități prea mari de chit într-o singură etapă.
Chitul poliesteric este destinat corectării unor denivelări și imperfecțiuni ale suprafeței, nu reconstruirii unor zone mari de caroserie. Atunci când este folosit în grosime excesivă, uscarea nu se produce uniform pe întreaga secțiune.
Stratul exterior poate părea uscat și poate fi șlefuit, în timp ce materialul din profunzime continuă să se stabilizeze. Pe măsură ce chitul pierde solvent și își finalizează procesul de întărire, volumul său se poate modifica. Dacă stratul este prea gros, apar tensiuni interne.
Aceste tensiuni pot duce la:
- fisuri;
- contracții;
- tasări;
- apariția conturului zonei reparate;
- desprinderea parțială a chitului de suport.
Din acest motiv, dacă o zonă necesită o cantitate mare de material pentru a fi adusă la nivel, problema trebuie rezolvată în primul rând prin tinichigerie. Chitul trebuie să corecteze imperfecțiunile rămase după îndreptarea tablei, nu să înlocuiască operația de îndreptare.
Suportul nu a fost pregătit corect
Aderența chitului depinde foarte mult de pregătirea suprafeței.
Dacă pe tablă există:
- rugină;
- vopsea instabilă;
- silicon;
- ceară;
- grăsime;
- praf;
- contaminanți;
- produse de protecție incompatibile,
chitul poate să nu adere corespunzător.
Într-o astfel de situație, fisura poate fi însoțită de desprinderea chitului de suport. Uneori defectul nu se vede imediat după vopsire, deoarece toate straturile sunt uniforme vizual. După o perioadă de utilizare, vibrațiile, variațiile de temperatură și solicitările mecanice pot accentua problema.
Pregătirea suportului nu înseamnă doar șlefuirea suprafeței. Este necesară îndepărtarea materialelor instabile și degresarea corectă înainte de aplicarea produselor următoare.
Chitul a fost preparat incorect
Chiturile poliesterice bicomponente necesită amestecarea cu întăritorul în proporția recomandată de producător.
O greșeală frecventă este adăugarea unei cantități prea mari de întăritor pentru a scurta timpul de lucru. Chitul poate părea că se întărește mai repede, dar acest lucru nu înseamnă că rezultatul final va fi mai bun.
Excesul de întăritor poate afecta proprietățile materialului și poate contribui la apariția defectelor ulterioare.
La fel de problematică este și cantitatea insuficientă de întăritor. În acest caz, materialul poate rămâne insuficient întărit, iar comportamentul stratului sub grund și vopsea va fi instabil.
Amestecarea trebuie făcută foarte bine, până când întăritorul este distribuit uniform în toată masa chitului. Zonele în care raportul dintre componente este incorect pot avea o duritate diferită de restul stratului și pot genera probleme după vopsire.
Chitul nu a avut suficient timp să se usuce
Un element poate părea pregătit pentru vopsire, fără ca toate straturile de sub vopsea să fie complet stabilizate.
Aceasta este o cauză importantă a fisurilor și a altor defecte de finisare.
Timpul de uscare depinde de:
- tipul chitului;
- grosimea stratului;
- temperatura mediului;
- umiditate;
- ventilație;
- metoda de uscare;
- tipul de întăritor;
- temperatura efectivă a piesei.
Dacă chitul este șlefuit și acoperit prea repede, procesul de întărire poate continua după aplicarea grundului și a vopselei.
În timp ce materialul de sub stratul de finisare se stabilizează, suprafața exterioară este deja închisă de straturi succesive. Modificările dimensionale ale chitului pot produce tensiuni care se transmit către grund și vopsea.
Rezultatul poate fi apariția unor fisuri sau a unor zone în care se vede din nou conturul reparației.
Șlefuirea a fost incorectă
Șlefuirea este o etapă esențială, nu doar o operațiune de finisare.
Dacă suprafața nu este șlefuită corespunzător între etapele de reparație, aderența dintre straturi poate fi compromisă.
De asemenea, folosirea unei granulații prea agresive poate lăsa zgârieturi adânci. Acestea pot fi acoperite vizual de grund și vopsea, dar pot deveni vizibile ulterior.
La polul opus, o suprafață șlefuită cu o granulație prea fină poate să nu ofere suficientă ancorare mecanică pentru materialul aplicat ulterior.
Într-o reparație corectă, fiecare produs trebuie aplicat pe un suport compatibil și pregătit cu granulația recomandată de producător.
A fost folosit un material incompatibil între straturi
O reparație auto presupune utilizarea mai multor produse. Chit, grund, izolator, bază și lac trebuie să formeze un sistem compatibil.
Problemele pot apărea atunci când se combină produse care au comportamente diferite sau când un material nu este complet uscat înainte de aplicarea următorului.
De exemplu, dacă stratul inferior rămâne activ sau insuficient întărit, produsul aplicat peste el poate modifica modul în care acesta se comportă.
Fisurile nu sunt întotdeauna produse direct de chit. Uneori defectul este rezultatul unei reacții sau al unei incompatibilități între straturi.
De aceea, un vopsitor trebuie să țină cont de fișele tehnice ale produselor și de sistemul complet de vopsire, nu doar de caracteristicile unui singur material.
Elementul de caroserie este supus vibrațiilor și deformărilor
Caroseria unei mașini nu este complet rigidă. Unele elemente sunt supuse vibrațiilor, flexării și variațiilor de temperatură.
Problema este mai evidentă la anumite elemente din plastic sau la componente de caroserie care se deformează în timpul utilizării.
Un strat de chit rigid aplicat pe un suport care se mișcă poate fi solicitat mecanic. Dacă materialul nu este potrivit pentru acel tip de suport, fisurarea este posibilă.
Pe elementele din plastic trebuie utilizate materiale și promotori de aderență compatibili cu plasticul respectiv. Chitul destinat exclusiv anumitor aplicații pe metal nu trebuie folosit automat pe orice tip de plastic.
Tabla a rămas tensionată după îndreptare
Aceasta este o cauză mai greu de identificat și apare în special după reparații de tinichigerie în care tabla a fost deformată și apoi readusă aproximativ la forma inițială.
Dacă tabla nu este corectată suficient înainte de aplicarea chitului, materialul de umplere va compensa diferențele de nivel.
Problema este că tabla poate continua să lucreze sub tensiune.
La variații de temperatură sau la solicitări mecanice, aceasta poate produce mișcări foarte mici. Chitul rigid nu poate prelua întotdeauna aceste mișcări, iar fisura poate apărea exact în zona reparată.
Din acest motiv, calitatea tinichigeriei influențează direct calitatea vopsitoriei. Un vopsitor nu poate compensa prin chit o deformare importantă a tablei fără să crească riscul apariției defectelor.
Uscarea forțată a fost făcută greșit
Cabina de vopsire și sistemele de uscare pot accelera procesul de întărire, dar trebuie folosite conform recomandărilor produselor.
O încălzire prea rapidă sau o temperatură nepotrivită poate afecta straturile care nu sunt încă stabilizate.
Este important să fie luată în calcul temperatura piesei, nu doar temperatura aerului din cabină. O diferență semnificativă între cele două poate modifica timpul real de uscare.
Aplicarea unei temperaturi ridicate peste un strat insuficient întărit poate favoriza apariția tensiunilor și a altor defecte.
De ce fisura devine vizibilă abia după vopsire?
Aceasta este o întrebare foarte frecventă.
Înainte de vopsire, suprafața este mată și prezintă urme de șlefuire. Unele imperfecțiuni sunt dificil de observat.
După aplicarea bazei și, mai ales, a lacului, suprafața devine uniformă și reflectă lumina. Orice modificare de nivel, fisură sau deformare a stratului inferior devine mult mai vizibilă.
Prin urmare, faptul că fisura a fost observată după vopsire nu înseamnă automat că vopseaua a provocat-o.
În multe cazuri, procesul care a dus la fisurare a început înainte de aplicarea vopselei, iar finisajul doar a făcut defectul evident.
Cum se repară corect un chit fisurat?
Aplicarea unui nou strat de chit peste fisură nu este o reparație corectă.
În primul rând, trebuie identificată cauza. Dacă materialul de dedesubt este instabil, orice strat nou aplicat peste el poate fisura din nou.
Reparația corectă presupune, în funcție de situație:
- îndepărtarea stratului fisurat;
- verificarea suportului;
- verificarea eventualei coroziuni;
- controlul deformării tablei;
- îndepărtarea materialelor incompatibile;
- pregătirea corectă a suprafeței;
- aplicarea unui material adecvat;
- respectarea grosimii recomandate;
- uscarea completă;
- șlefuirea corectă;
- aplicarea grundului și a sistemului de vopsire compatibil.
Dacă fisura este doar acoperită superficial, problema poate reveni după o perioadă scurtă.
Cum poate fi prevenită fisurarea chitului?
Prevenția începe înainte de aplicarea chitului.
Un proces corect presupune ca tabla să fie adusă cât mai aproape de forma finală prin operațiuni de tinichigerie. Chitul trebuie folosit pentru corectarea micilor imperfecțiuni, nu pentru umplerea unor deformări mari.
Apoi, suprafața trebuie curățată și pregătită corespunzător. Materialul trebuie preparat în proporția indicată de producător și aplicat în grosimi controlate.
După întărire, chitul trebuie șlefuit corespunzător, iar suprafața trebuie verificată înainte de aplicarea grundului.
Un vopsitor cu experiență nu se uită doar la aspectul suprafeței. Trebuie să analizeze și cauza pentru care materialul a fost necesar în acea zonă.
Dacă pe un element este nevoie de o cantitate foarte mare de chit, acesta este un semnal că trebuie verificată mai întâi lucrarea de tinichigerie.
Chituri pentru reparații auto disponibile în oferta noastră
Pentru lucrările de pregătire și reparare a elementelor de caroserie, în magazinul nostru găsești mai multe tipuri de chituri destinate utilizării în vopsitoria auto, în funcție de metoda de aplicare și de tipul suprafeței. 799R Chit pistolabil de stropit Axalta, 1 litru, este un chit poliesteric pulverizabil de culoare gri-bej, destinat aplicării pe suprafețe din oțel sau fibră de sticlă. Produsul are uscare rapidă și se șlefuiește ușor, fiind potrivit pentru lucrările în care este necesară uniformizarea suprafeței înaintea etapelor următoare de pregătire. Produsul se comercializează fără catalizator și necesită utilizarea catalizatorului AXT550, care trebuie comandat separat. Prețul pentru cutia de 1 litru este de 152,99 lei, TVA inclus.
O altă variantă disponibilă este Chitul de umplere fin + întăritor German Refinishing System, 3,5 kg, destinat lucrărilor de umplere și nivelare. Chitul se caracterizează prin uscare rapidă și șlefuire ușoară, iar formula este concepută astfel încât să nu încarce rapid abrazivul în timpul șlefuirii. Produsul este livrat împreună cu întăritorul și are un preț de 111,32 lei, TVA inclus. Alegerea chitului trebuie făcută în funcție de grosimea necesară, suport, metoda de aplicare și etapa din procesul de reparație, iar respectarea instrucțiunilor tehnice ale producătorului este esențială pentru obținerea unei suprafețe stabile înainte de aplicarea grundului și a vopselei.
Concluzie
Fisurarea chitului după vopsirea unui element nu are, de regulă, o singură cauză. Cel mai des este rezultatul unei combinații între pregătirea incorectă a suportului, grosimea excesivă a chitului, prepararea greșită, uscarea insuficientă, utilizarea unor produse incompatibile sau existența unor tensiuni în elementul reparat.
Un lucru este esențial: chitul nu trebuie să înlocuiască tinichigeria și nu trebuie folosit pentru a corecta deformări importante prin aplicarea unor straturi foarte groase.
O reparație durabilă se bazează pe respectarea fiecărei etape: îndreptarea corectă a elementului, pregătirea suportului, alegerea materialelor compatibile, aplicarea în grosimea corespunzătoare, uscarea completă și respectarea sistemului de vopsire.
Atunci când fisura a apărut deja, soluția nu este să fie acoperită. Trebuie îndepărtat materialul instabil și identificată cauza care a produs defectul. Numai astfel reparația poate fi refăcută fără ca problema să reapară după câteva săptămâni sau luni.
Dacă ai nevoie de ajutor în alegerea primerului sau a sistemului potrivit pentru o anumită lucrare, specialiștii Autochemicals, companie cu peste 25 de ani de experiență în domeniul materialelor și cabinelor de vopsit pentru vopsitorii auto, îți stau la dispoziție cu recomandări și consultanță adaptate nevoilor tale.
Alte articole care te pot interesa:
Share this post
Author
Director General al companiei Autochemicals, cu o experienta de peste 20 de ani in domeniul produselor destinate vopsitoriilor auto din Romania.
